In viata personala ca si in cea profesionala avem nevoie de schimbari.
Este singura constanta a vietii noastre – schimbarea – si totusi ne agatam de visul de siguranta pe care un anumit status qvo ni-l ofera.
Luptam ani la rand sa obtinem un anumit job care ne ofera siguranta financiara, sa avem o relatie si apoi sa construim o familie care ne ofera liniste personala, sa ne luam o casa, sa cultivam un cerc de prieteni, sa ne formam anumite obiceiuri, lucruri care ne ofera siguranta ca atunci cand le vom avea pe toate putem fi in sfarsit fericiti! Si daca toata aceasta munca este in zadar? Si doar din lipsa de atentie la schimbare?
Asa am gandit si eu, singura diferenta a fost ca atunci cand le-am avut pe toate tocmai intram in depresie, deci pentru mine idea de siguranta asociata cu fericirea nu a functionat.
In cazul meu solutia salvatoare a fost schimbarea – pe plan personal, profesional, a cercului de prieteni, samd.
Astfel am ajuns sa ma „imprietenesc” cu schimbarea si sa o vad ca pe o oportunitate de crestere si nu ca pe o amenintare.
Prima data am auzit de „managementul schimbarii” cand eram intr-o corporatie americana, unde schimbarea era ceva absolut normal. Sigur ca-ti trebuiau nervi tari sa rezisti, adica daca ai compara situatia mamei mele care 40 de ani s-a dus la acelasi loc de munca si cu cea a colegilor mei care la 2-3 ani schimbau departamentul, compania, tara…iti trebuie cu totul alt „mindset”.
Si in acest management al schimbarii am observant pentru prima oara cum reactioneaza diferit oamenii la schimbare:
Unii se adaptau mult mai usor – desigur dupa cateva discutii obligatorii in pauza de tigara despre cat de incompetenti sunt cei care tot schimba procedurile sau structurile – dar imbratisau imediat noul job sau noua procedura si-si vedeau linistiti de viata sau asteptau curiosi noile oportunitati aduse de acea schimbare.
Altii insa nu erau de acord cu schimbarea, incercau sa-i faca pe toti sa inteleaga sau sa demonstreze ca nu e un lucru bun, rezistau cat puteau la noile cerinte dupa care trebuiau sa capituleze, pentru ca intr-o corporatie americana nu te intreaba nimeni daca esti de acord, e ca ploaia – odata ce a venit poti sa decizi doar daca deschizi umbrala sau nu – nici intr-un caz nu poti sa o opresti.
Ca rezultat cei din al doilea grup erau mult mai frustrati, pierdeau timp pentru ca rezistau si inotau impotriva curentului, iar la final cand ajungeau si ei la “linia de sosire” erau mult mai obositi decat primii
Tot despre schimbare e vorba si in cazul divortului.
In programul meu Divorce Journey vad zilnic oameni care trec prontr-o schimbare majora a vietii lor – un divort.
Cine nu a avut de a face cu un astfel de eveniment nu poate intelege magnitudinea schimbarii – pentru ca nu e vorba doar de despartirea de o persoana, ci practic se schimba cam totul in viata ta – casa, bani, timpul petrecut cu copiii, relatia cu familia largita, prietenii, vacantele, etc.
Ce e mai important, am observant ca motivele divortului au legatura tot cu o schimbare…la un moment dat unul din membrii cuplului a dorit altceva iar celalalt a rezistat schimbarii – din frica, din comoditate, din neintelegere sau necomunicare.
Si atunci cel care si-a dorit schimbarea a mers mai departe, la fel ca cei din primul grup de mai sus, iar celalalt a incercat sa-l opreasca nedorind sa schimbe o stare care era mai sigura sau mai familiara pentru el.
Si atunci, pentru a preveni o ruptura, cand e momentul sa includem schimbarea ca pe o componenta necesara in viata noastra?
Atunci cand relatia incepe sa nu mai mearga, cand comunicarea intre parteneri devine dificila sau inexistenta, de obicei ce facem? Fie ne inchidem in noi si ne plangem de partener, fie facem eforturi disperate de a schimba comportamentul…partenerului. Aceste strategii nu au functionat niciodata, si o spun din experienta povestita de zeci de clienti care au intrat in programele Divorce Journey ca urmare a esecului mariajului lor,
Dar daca am imbratisa o alta strategie? Daca am incerca sa facem o schimbare la noi (una majora si consistenta)?
Multi clienti imi spun ca nu stiu ce ar mai fi putut sa schimbe, ca au incercat totul si nimic nu a functionat, etc. Cand ii intreb cu ce specialisti au lucrat? Nu au avut nevoie!!
Uneori resursele noastre sunt depasite, simtim ca trebuie sa facem ceva, dar in „cutia noastra de scule” gasim aceleasi optiuni pe care le tot reciclam si le discutam cu aceeasi prieteni sau cu familia, care si ea este depasita.
Poate acum ar fi o idee sa gasim salvarea in mana specialistilor de cuplu, care sigur au mai multa experienta si mai multe abordari decat ne imaginam macar.
Pentru ca oricat de mare ar parea sacrificiul facut pentru a salva o casnicie, stresul de a trece printr-un divort si efortul de a crea apoi o viata noua este cu mult mai mare (plus mai dureros si mai scump).
Daca si tu simti ca ai vrea sa schimbi ceva, lasa-mi un comentariu la articol sau trimite-mi un mail la guide@divorcejourney.ro si-ti voi impartasi cele mai de impact 3 schimbari, pe care oricine le poate introduce in viata de cuplu, cu succes garantat pentru mariajul sau.
Pentru a fi la curent cu tot ce urmeaza sa postam, urmareste-ne pe Facebook.